Istoria primei caramide arabe

Probabil ca multi dintre noi cand spun arhitectura araba au in minte o moschee sau un palat aflat in mijlocul desertului. Nimic eronat in acest lucru, atat moscheile cat si fastuoasele palate fiind elemente reprezentative ale arhitecturii arabe. Insa notiunea este mult mai vasta. Atat ca teritoriu (influente islamice regasindu-se nu numai in cele 22 de state arabe, dar si în Europa, in Spania cu precadere, si chiar si in Romania, in urma ocupatiei otomane), cat si ca timp (oare deja celebrele constructii care au pus Emiratele Arabe Unite pe harta imobiliara mondiala nu sunt exemple tot atat de relevante ale stilului arabesc?). Trebuie sa avem prezent in minte faptul ca civilizatia araba a evoluat si, odata cu ea si arhitectura. Sa nu ne limitam la case din caramida arsa. Orasele contemporane, pe langa partea lor istorica, uimesc vizitatorul cu o multitudine de cladiri moderne care concureaza prin fast, ingeniozitate si frumusete, bulevarde ample si vegetatie luxurianta cu marile metropole occidentale. Si totusi, ce au in comun o cladire istorica si faimosul hotel Burj al-Arab? Care sunt elementele specifice arhitecturii arabe? Si care sunt constantele acestui stil?

Unul dintre elementele specifice arhitecturii islamice si foarte des intalnit este arcul. Dintre cele mai folosite merita mentionat arcul in plin centru, intalnit si in arhitectura occidentala, arcul persan, arcul cu lambrechin sau arcul potcoava, folosite frecvent in Spania si in Magreb. In ceea ce priveste suportul, sunt folosite deopotriva coloanele si stalpii care pot fi dreptunghiulari, patrati sau in forma de cruce. Cupolele sunt de asemenea reprezentative pentru arhitectura orientala. Ele sunt folosite atat la cladirile laice cat si la moschei. Inca din secolul XV, cupolele sunt dublate, in sensul ca exista un spatiu intre partea interioara a cupolei si cea exterioara, acest lucru facand posibila construirea unor cladiri mai inalte.

Musharaby-ul este un artificiu folosit la ferestre prin care cel dinauntru poate vedea afara dar nu poate fi vazut. Aceste musharaby-uri sunt adevarate broderii realizate in lemn sau in marmura, iar modelele lor sunt de o frumusete rara.

Ca elemente decorative in arhitectura islamica se folosesc deseori mozaicul, ceramica, sculptura si pictura. Coloritul viu este o caracteristica dominanta a acestui stil. Un element arhitectural pur decorativ este si muqarbas-ul care este asemanat cu o stalactita. Niste nise alaturate formeaza o compozitie geometrica folosita in zonele de trecere de exemplu.

O alta tehnica specific arabeasca, extrem de interesanta si de ingenioasa in acelasi timp este ablaq-ul. Tehnica aceasta consta in incrustarea in pereti, urmarind niste modele precise si atent lucrate, a unor pietre de diferite culori si marimi. Arhitectura, precum intreaga arta islamica, este caracterizata printr-o deosebita migala. Cladirile arabesti, fie ele vechi sau noi, epateaza prin eleganta, rafinament si o atentie deosebita acordata detaliilor, esteticul fiind la rang de lege.